CUVÂNT ÎNAINTE

Manualul de faţă este destinat cu precădere studenţilor anilor II – IV ai Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti, cu specializarea limba şi literatura cehă sau care urmează cursul practic facultativ de limba cehă. El poate fi însă folosit cu succes şi de persoane interesate în însuşirea practică a acestei limbi. Manualul continuă Cursul practic de limba cehă, rezervat începătorilor, datorat aceluiaşi autor şi apărut la Tipografia Universităţii din Bucureşti în anul 1985. El îşi propune dezvoltarea tematicii, vocabularului şi comentariilor gramaticale prezentate în lucrarea citată. Precizăm că glosarul de la sfârşitul acestei cărţi nu cuprinde cuvintele explicate în primul volum, iar referirile gramaticale apar numai pe alocuri, uneori cu reluarea problemelor expuse în prima carte sau cu introducerea unor fapte de gramatică suplimentare. De asemenea, nu mai revenim asupra expresiilor şi structurilor lingvistice exersate în partea de conversaţie, din primul manual.

Prezentul volum îşi propune, pe lângă dezvoltarea lexicului însuşit, crearea deprinderilor cursanţilor de a se exprima corect, expresiv, atât oral, cât şi în scris. El poate fi utilizat nu numai în orele de conversaţie, ci şi în cele consacrate exerciţiilor stilistice şi traducerilor, autorul acordând o atenţie sporită deosebirii existente între aspectul oral (colocvial) şi cel scris al limbii cehe literare actuale. Pentru o mai bună orientare în relativ bogatul material ce figurează în manual, fiecare lecţie este divizată în unităţi mai mici, care pot fi studiate, exersate şi însuşite independent, potrivit tipului orei de seminar şi obiectivelor urmărite în predare.

Lecţiile din manual sunt concepute sub forma unei serii de convorbiri între studenţi români şi o colegă din Praga care vizitează România. Ele sunt axate pe diferite subiecte de conversaţie, legate de cunoaşterea de către studenta pragheză a diverselor aspecte ale vieţii din România. Fiecare lecţie începe cu un text dialogat, în care vizitatoarea discută cu conlocuitorii despre ceea ce vede în România (obiectivele de interes cultural şi turistic din ţară etc.). Partea de conversaţie a lecţiei este redactată într-o limbă fără un grad ridicat de dificultate, dar care conţine, totuşi, un număr relativ însemnat de expresii şi construcţii sintactice aparţinând stilului colocvial al cehei literare contemporane. Conţinutul dialogului este redat apoi sub forma unei scurte naraţiuni, în care figurează însă şi unele sinonime cu caracter livresc, asupra cărora se atrage permanent atenţia, pentru a nu fi folosite în exprimarea orală, sau se indică în ce condiţii şi situaţii pot, totuşi, apărea în vorbire. În mod practic, fără a apela la complicate explicaţii teoretice, cititorul va putea realiza distincţia de rigoare între cele două stiluri funcţionale ale limbii cehe actuale, în vederea utilizării ei corecte.

Fiecare dialog stă în legătură cu o temă specifică. Uneori, pentru păstrarea caracterului spontan, natural, al comunicării, dialogul se abate de la tema propriu-zisă; digresiuni de acest fel există şi la celelalte părţi de dezvoltare a lecţiei.

În linii generale, este respectat principiul după care primul text al lecţiei oferă informaţii cu caracter de generalitate, iar cel de al doilea prezintă un aspect particular, eventual o curiozitate, din domeniul ilustrat în lecţie. Nu sunt ocolite, fireşte, elementele specifice realităţii cehe şi celei româneşti, ca şi oglindirea în limbă a faptelor de acest fel.

În manualul de faţă cititorul va întâlni, de asemenea, texte întemeiate pe monologul interior – e o metodă bazată pe afirmaţiile lui L. S. Vîgotski în cartea sa Gândire şi vorbire. Deoarece în procesul gândirii se ajunge la o uşoară activizare a organului fonaţiei, persoanele care vor folosi manualul, în încercarea de a se deprinde a gândi în limba cehă, nu vor întâmpina dificultăţi atunci când vor trece la folosirea activă a acestei limbi în conversaţie.

O atenţie sporită am acordat-o construcţiilor gramaticale–tip, cel mai frecvent întâlnite în limba cehă. Desigur, selecţia lor ne aparţine şi, peste tot, avem în vedere posibilitatea extensiunii construcţiei cu elemente noi sau a substituirii acestora. Cum, adesea, substituţia duce la modificarea sensului expresiei, am considerat necesar să ne ocupăm îndeaproape de problemele de acest fel, cu atât mai mult, cu cât numeroase sensuri nu figurează în dicţionarele bilingve ceho-române de proporţii reduse.

Exerciţiile din manual sunt orientate preponderent asupra activizării vorbirii şi însuşirii particularităţilor stilistice ale limbii. Ele vizează în mai mică măsură dobândirea deprinderilor de traducere din limba cehă în limba română şi invers. Exerciţiile îşi propun, între altele, activizarea lexicului învăţat prin reacţia locutorului la o situaţie reală.

Parcurgerea şi însuşirea de către cursanţi a celor 21 de lecţii din manual asigură stăpânirea a circa 4.000 de cuvinte cehe, ceea ce permite o bună orientare într-un text ceh de dificultate medie. N-am considerat necesară introducerea în manual a unor fragmente ilustrative din literatura beletristică cehă, întrucât problemele legate de stilul beletristic intenţionăm să le abordăm într-o lucrarea specială (Introducere în lectura textului literar ceh).

Pentru a uşura munca celor ce doresc să folosească numai o parte din textele manualului, am introdus la sfârşit un repertoriu de cuvinte, cuprinzând lexemele folosite în carte. Cuvintele din repertoriu nu prezintă echivalentele lor româneşti şi nu se indică formele lor gramaticale, în schimb ele sunt prevăzute cu un cod numeric, ce permite cititorului găsirea cu uşurinţă în carte a cuvântului respectiv, explicat în româneşte la lecţia unde el apare.

De asemenea, manualul cuprinde un scurt vocabular, în care figurează cele mai frecvente expresii şi construcţii din ceha colocvială, mai greu de găsit în dicţionarele bilingve.

Simbolul H, aflat înaintea cuvântului sau expresiei, atrage atenţia asupra polisemiei acestuia.

În încheiere, aş dori să exprim mulţumiri colegilor dr. Alexandra Toader, dr. Silvia Armaş şi dr. Tiberiu Pleter pentru observaţiile lor, care au contribuit la îmbunătăţirea materialului prezentat în carte. De asemenea, aduc pe această cale mulţumiri doc. Dr. Jaromír Spal, CSc., care a avut amabilitatea să-mi comunice sugestiile sale privind variantele stilistice, construcţiile sintactice şi expresiile colocviale cehe, profesoarei Anna Stanciová, pentru redactarea textului privitor la artele plastice din Boemia (în manual articolul apare în variantă prescurtată) şi profesorului František Šubert, directorul şcolii generale din comuna Ravensca (judeţul Caraş-Severin), pentru materialul folcloric bănăţean pus la dispoziţia subsemnatului.

Bucureşti, aprilie 1987

Lect. Jindřich Vacek    

(La traducerea în limba română a prefeţei a contribuit colegul dr. Tiberiu Pleter.)